Cinci obiceiuri care te vor menține sănătos

• Dormi suficient:
•  Somnul adecvat este esențial pentru sănătatea ta. Este important să acorzi prioritate calității somnului și să încerci să dormi între 7-9 ore pe noapte, în funcție de nevoile individuale.
• Mișcă-te mai mult:
• Exercițiile fizice regulate aduc numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea riscului de boli. Oricare activitate fizică este mai bună decât deloc, așa că găsește o activitate care îți place și pe care o poți menține pe termen lung.
• Urmăriți-vă dieta:
• Alimentația sănătoasă este crucială. Consumă o varietate de alimente și încearcă să menții un echilibru între proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase. Fructele și legumele ar trebui să fie fundamentale în dieta ta. Hidratarea adecvată este, de asemenea, importantă.
• Faceți auto-masaj:
• Automasajul poate aduce un sentiment de relaxare și ajută la eliberarea tensiunii musculare. Cu toate acestea, pentru beneficii mai profunde, consideră programarea unei ședințe regulate la un terapeut de masaj calificat. 
• O altă componentă importantă a sănătății este atitudinea pozitivă și armonia emoțională. Studiile arată că obiceiul de a citi în mod constant știri crește susceptibilitatea la factorii psihologici stresanți sau traumatici. Acest lucru se manifestă prin deteriorarea memoriei și a concentrării, o senzație de oboseală constantă, durere și probleme cu tractul gastrointestinal. Stresul cronic duce la perturbarea sistemului cardiovascular, hormonal și nervos . 
• Ai grijă de igiena informațională, redu cantitatea de informații negative care provin din știri sau discuții despre subiecte fierbinți de pe rețelele de socializare. Limitați fluxul de informații, citiți știrile de cel mult 2 ori pe zi, nu vă certați pe subiecte sensibile acasă, măriți timpul pentru plimbări și citire literatură neutră. 
• Gândește-te la sănătatea ta și dezvoltă-ți obiceiuri sănătoase cu KIRRANO  Cumpărați produsele noastre pe site-ul oficial www.kirrano.ro . În final, încurajez dorința ta de a-ți îmbunătăți sănătatea și starea de bine. Poate dura ceva timp să dezvolți aceste obiceiuri, dar, odată ce le integrezi în viața ta de zi cu zi, vei simți cu siguranță beneficiile pe termen lung. 

Bibliografie
1 Lee, Y., Sahakian, B. J., Kang, J., et al. Structura creierului și mecanismele genetice care stau la baza relației neliniare dintre durata somnului, cogniție și sănătatea mintală. Nat Aging 2, 425–437 (2022). https://doi.org/10.1038/s43587-022-00210-2
 
2 Huang BH, del Pozo Cruz B, Teixeira-Pinto A, et al. Impactul somnului slab asupra speranței de viață fără boli cardiovasculare: un studiu de cohortă bazat pe mai multe resurse. BMC Med 21, 75 (2023). https://doi.org/10.1186/s12916-023-02732-x
 
3 Bishir, Muhammad și colab. „Privarea de somn și tulburări neurologice”. BioMed Research International vol. 2020 5764017. 23 noiembrie 2020, doi:10.1155/2020/5764017
 
4 Sabia, Severin și colab. „Asocierea duratei somnului la vârstele de 50, 60 și 70 de ani cu riscul de multimorbiditate în Marea Britanie: urmărirea pe 25 de ani a studiului de cohortă Whitehall II.” medicina PLoS vol. 19.10 e1004109. 18 octombrie 2022, doi:10.1371/journal.pmed.1004109
 
5 Ghidurile OMS privind activitatea fizică și comportamentul sedentar. https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/336656/9789240015128-eng.pdf?sequence=1&isA...
 
6 Jimenez, Marcia P. și colab. „Asociații între expunerea naturii și sănătate: o revizuire a dovezilor”. Jurnalul Internațional de Cercetare de Mediu și Sănătate Publică, voi. 18.9 4790. 30 aprilie 2021, doi:10.3390/ijerph18094790
 
7 Booth, Frank W. și colab. „Lipsa de exercițiu este o cauză principală a bolilor cronice”. Fiziologie cuprinzătoare, voi. 2.2 (2012): 1143-211. doi: 10.1002/cphy.c110025
 
8 Zurbau, Andrea și colab. „Asocierea diferitelor surse de fructe și legume cu rezultate cardiovasculare: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor de cohortă prospective.” Journal of the American Heart Association, voi. 9.19 (2020): e017728. doi: 10.1161/JAHA.120.017728
 
9 Halvorsen, Ryan Elise și colab. „Aportul de fructe și legume și riscul de diabet de tip 2: o revizuire sistematică și meta-analiză doză-răspuns a studiilor prospective.” BMJ Nutriție, Prevenire și Sănătate, voi. 4,2 519-531. 2 iulie 2021, doi:10.1136/bmjnph-2020-000218
 
10 Noor, Monica et al. „Relația dintre consumul de legume și rezultatele în greutate: o revizuire sistematică a studiilor de cohortă.” Nutrienți vol. 10.11 1626. 2 noiembrie 2018, doi: 10.3390/nu10111626
 
11 Borghi, Lea și colab. „Aportul de fructe și legume și incidența hipertensiunii în trei studii prospective de cohortă.” Hipertensiune arterială (Dallas, TX: 1979) vol. 67,2 (2016).

 

12 Holesh J.E., Aslam S., Martin A. Fiziologie, carbohidrați. [Actualizat 12 mai 2023]. În: StatPearls [Internet]. Treasure Island (Florida): Editura StatPearls; 2023 ianuarie Disponibil la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459280/

 

13 Rolul proteinelor, grăsimilor și carbohidraților în corpul uman, Rospotrebnadzor. https://13.rospotrebnadzor.ru/center/konsultatc_centr_dlia_potrebit/aktualnaia_informatciia

 

14 Zhou, Hao-Long și colab. „Asociația dintre consumul de apă și riscul de mortalitate – Dovezi dintr-un studiu național de prospecție”. Frontiere în nutriție, voi. 9 822119. 12 aprilie 2022, doi:10.3389/fnut.2022.822119

 

15 „De dragul apei”. Institutul de Medicină. 2005. Aporturi de referință de apă, potasiu, sodiu, clorură și sulfat. Washington, DC: The National Academies Press. doi:10.17226/10925.

 

16 Rader, Carroll A. și colab. „Inadecvarea nutrienților pentru imunitate: aportul în rândul adulților din SUA, NHANES, 2005–2016”. Nutrienți vol. 12.6 1735. 10 iunie 2020, doi:10.3390/nu12061735

 

17 Davis, Donald R. și colab. „Schimbări ale datelor USDA privind compoziția alimentelor pentru 43 de culturi horticole din 1950 până în 1999”. Jurnalul Colegiului American de Nutriție, voi. 23,6 (2004): 669-82. doi: 10.1080/07315724.2004.10719409

 

18 Ghani, Linsey Utami și Chun Hau Hau. „Seria de tablete. Deficit de vitamina D.” Singapore Medical Journal, voi. 56,8 (2015): 433-6; test 437. doi:10.11622/smedj.2015119

 

 

19  Darrail J. Graff, Harvey H. Ashmed, Charles Hartley. Absorbția compușilor care conțin magneziu în comparație cu chelații produși din surse de proteine ​​hidrolizate în secțiunile intestinale subțiri de șobolan, in vitro (1996).

 

20 Hu, Yang și colab. „Suplimentele marine cu omega-3 și bolile cardiovasculare: o meta-analiză actualizată a 13 studii controlate randomizate care au implicat 127.477 de participanți”. Journal of the American Heart Association, voi. 8.19 (2019): e013543. doi: 10.1161/JAHA.119.013543

 

21 Thomsen, Bryce J. și colab. „Utilizarea potențială a acizilor grași Omega-3 în dermatologie: o revizuire”. Journal of Cutaneous Medicine and Surgery, voi. 24,5 (2020): 481-494. doi: 10.1177/1203475420929925

22 Taylor și Francis Group. Un nou studiu arată că dependența de știri este legată nu numai de bunăstarea psihică slabă, ci și de sănătatea fizică. 24 august 2022 https://www.sciencedaily.com/releases/2022/08/220824102936.htm